Ce faci atunci cand afli ca o ruda dar in acelasi timp o persoana foarte apropiata sufletului tau, persoana ce mereu dar MEREU a sarit sa te ajute fara sa insisti, persoana care mereu stie sa-ti smulga un zambet doar privindu-te si spunandu-ti atat de frumos si cu o voce plina de dragoste ” nepoata  ” ,  mai are putin de trait?Cum te porti?Cum ii vorbesti?Cum te .. ascunzi?Cum cand iti tremura genunchii, cand te dor… toate, cand nu-ti doresti decat sa strangi din dinti, sa plangi si sa urli nervos ” De ce?? ” !?

Stiu de fapt, ne veti spune sa INCERCAM sa fim cat de cat ok, sa PROFITAM de clipele petrecute impreuna ,sa aruncam un zambet pt.a nu face persoana respectiva sa se simta mai rau de atat, nu? Yeap, e asa usor de spus dar atat de greu de facut …

Sarbatorile pentru noi.. nu vor mai fi sarbatori.


Si-au lasat amprenta↓


This Article Has 12 Comments
  1. Creve says:

    De fapt în momentele astea dacă cineva mi-ar spune să încerc să profit de clipele petrecute împreună l-aș lua la goană. Cel mai important e să vă sprijiniți unii pe alții.

  2. Baby R. says:

    doar Cel de Sus stie ce va urma…
    eu sunt aici big hug

  3. addicted says:

    @Creve: Nici nu mai stii ce e bine ..
    @Baby R.: Din pacate si noi stim ce va urma .. Hug

  4. daniela says:

    imi pare rau! e greu sa treci prin asa ceva. de ce trebuie sa imbatranim? sa suferim ca am pierdut pe cineva drag noua? de ce nu putem avea o viata in care sa nu avem parte de suferinta? de ce? imi dau seama prin ce treceti… sad

  5. Dragos FRD says:

    Da, e foarte dificil. Nu prea e nimic de zis.
    Odata imparatul Chinei auzise ca in tara sa se afla un foarte mare poet, asa ca l-a adus la palat, l-a inchis intr-o incapere si i-a ordonat sa scrie o poezie despre fericire, pe care imparatul ar fi vrut sa o afiseze pe portile cetatii. Dupa 3 zile poetul iese de acolo cu urmatoarele versuri:

    Intâi mor bunicii,
    Apoi mor parintii,
    Apoi mor copiii.

    Bineinteles ca imparatul s-a infuriat si a poruncit ca poetului sa i se taie capul, dar un consilier a intervenit sa fie lasat poetul sa explice. Iar poetul a zis: fireste ca asta e fericirea. Nefericirea ar fi ca lucrurile sa se intâmple invers.
    La “de ce”-ul tau nu exista un raspuns. Asta e firea lucrurilor.
    Imi pare rau.

  6. EvilEssence says:

    Cuvintele sunt de prisos in situatii de genul asta. Capul sus.

  7. addicted says:

    @daniela: Prea multe intrebari.. nici un raspuns.
    @Dragos FRD: Stiam povestioara si da ” Nefericirea ar fi ca lucrurile sa se intâmple invers. ” Dar oricum se intampla motiv de fericire nu e ..
    @EvilEssence: E sus la propriu … la figurat nu e.
    @Delia: big hug

  8. cristishady says:

    Stai cu inima cat un purice si astepti sa se intample. Iar cand se intampla, tot esti luat pe nepregatite.
    Din pacate aceste lucruri sunt inevitabile..si niciodata nu este un moment potrivit ca cei la care tinem sa plece dintre noi.
    Multa putere iti urez, si va doresc sa treceti cat mai usor, daca o exista cuvantul mai usor, peste toate big hug.

  9. addicted says:

    @cristishady: Totul ne e cat un purice, nu vreau sa imi imaginez ce e in sufletul matusii si-a varului …..
    big hug

  10. Veverita says:

    optimism…sti ca e cea mai usoara cale spre vindecare.totul vine din interior,din dorinta de a fi bine.totul e in subconstientul persoanei bolnave,si cu multa vointa si mult mult optimism,totul va fi ok.

  11. addicted says:

    @Veverita: Optimismul ajuta pe moment, optimismul nu vindeca boli aflate in ultima faza ..

Leave a Reply

Your email address will not be published.