Adevărate lecţii de viaţă

Demult, acum vreo 2 ani mai exact am dat peste o povestioară căreia i-am adus şi o completare, o morală mai exact .. Am redescoperit cu plăcere articolul respectiv şi am observat că mi-a fost trecută în conţinut şi morala.  Povestea sună cam aşa:

” O tânără stătea şi aştepta avionul în sala de aşteptare a unui aeroport mare. Pentru că trebuia să aştepte mult timp, şi-a cumpărat o carte şi un pachet de biscuiţi, ca să treacă timpul mai uşor. S-a aşezat în sala de aşteptare VIP şi a început să citească. Lângă ea, pe scaunul alăturat erau biscuiţii şi pe următorul scaun era un domn care citea ziarul. Când a început pachetul şi implicit primul biscuite, domnul de alături a luat şi el unul. Ea s-a simţit indignată, dar n-a zis nimic şi a continuat să citească.
În interiorul ei îşi spunea” uite ce fel de persoană e acest bărbat ! dacă aş avea numai puţin curaj, i-aş face morală. “. Şi aşa de fiecare data când ea lua un biscuite, lua şi el unul până când a mai rămas în pachet ultimul biscuite. Ea gândea: “ah, acum vreau să văd ce îmi zice când se vor termina toţi !!” Bărbatul a luat ultimul biscuit, l-a rupt în două şi i-a dat jumătate. “Ah, asta e culmea !” gândi ea şi îşi luă lucrurile, cartea şi geanta şi se îndreptă spre ieşirea sălii de aşteptare.

Când se simţi un pic mai liniştită şi nervii îi trecuseră, se aşeză pe un scaun de-a lungul unui coridor mai ferit de priviri indiscrete. Închise cartea şi deschise geanta pentru a pune acolo jumătatea de biscuit rămasă cand deschizând geanta vede că pachetul de biscuiţi era întreg, în geantă. Se ruşina de modul în care se comportă şi abia atunci înţelese că pachetul de biscuiţi pe care îl mâncase nu era al ei, ci al domnului de alături care a împărţit cu ea chiar şi ultima bucăţică, fără a se simţi indignat, nervos sau superior, faţă de ea care se comportase urât şi chiar îşi simţise orgoliul atins. ”

MORALA:

Înainte de a ajunge la o concluzie şi înainte de a gândi rău despre o persoană, UITĂ-TE atent în jurul tău, de obicei ceea ce vezi nu e şi adevărul situaţiei !!!

Acum vă întreb şi eu, de câte ori în viaţă nu aţi mâncat biscuiţii altcuiva fără să vă daţi seamă?


Si-au lasat amprenta↓


This Article Has 22 Comments
  1. Ionut says:

    wow super povestea, iar morala foarte graitoare, cati dintre noi nu am fi facut asemeni domnisoarei?

    • addicted says:

      Eu deja am raspuns, concluzii pripite nu trag, sunt genul care analizeaza pana in sange un om si apoi trage concluzii dar ” biscuiti ” am luat. big grin

  2. Roscata says:

    Am vazut o reclama de genul asta, nu mai stiu unde exact. De obicei eu sunt cea care da si jumatatea de biscuite dar de luat, depinde. In mod normal citesc acea persoana iar ceea ce imi induce ea prin modul ei de a fi ma face sa dau si un verdict asupra acelei persoane.

    • addicted says:

      Eu am luat de multe ori fara sa imi dau seama din ” biscuitii ” altei persoane insa concluzii gresite de putine ori am tras. Noi fecioarele sunt perfectioniste , intai analizam , rabdam si apoi cam in functie de comportament tragem concluzii si de foarte putine ori sunt gresite! happy

  3. florin says:

    Excelenta povestea.Tragem concluzii prea pripite si dam verdicte anumitor persoane fara sa cunoastem intreaga situatie .

  4. happy Superba povestioara. As introduce-o in manualele de cultura civica, pe bune!

    Personal, nu mai mananc din biscuitii nimanui, pentru ca mi-am dat seama la bautura, cum se spune, demult. Insa tin minte foarte bine ultima oara cand am facut-o – nu dau detalii (e o chestie de serviciu), iar persoana in cauza s-a comportat exact la fel ca domnul de pe banca. A fost total mind-blowing pentru mine.

    Multumesc si felicitari pentru parabola, daca imi permiti.

    Laurentiu

    • addicted says:

      Asa e ca te mira reactia foarte ( uneori MULT prea ) ok a unora? Te gandesti imediat ca tu asa nu ai fi facut si ai fi sarit la 10 m in sus … De la oameni de genul acesta avem multe de invatat!
      Multumesc insa povestea, care mentionez nu e scrisa de mine, mi-a placut enorm si atunci si acum.

  5. Pe vremea aia, stateam foarte prost cu empatia si eram campion olimpic la reactionat aiurea sad Bine ca mi-am dat repede seama la bautura happy

    Mersi

    • addicted says:

      Toti am fost la un momendat orbi,surzi,ursuzi si campioni la indiferenta,nepasare,nervi si reactionat aiurea. happy Important e ca pe parcurs ne revenim. tongue

  6. emma says:

    De multe ori am reactionat si eu urat cand nici macar nu era vina celuilalt si acum imi pare rau

  7. căpcă1 says:

    soro, pe mine viata m-a lovit numa’n momentele mele de facut gesturi frumoase !
    la inceput, tipam daca-mi lua cineva biscuitii…acuma catva timp in urma, am invatat ca e mult mai placut sa imparti biscuitul. cred ca asta se cheama “intelepciune”, nu ?
    nu ca as fi io vreun intelept…

    • addicted says:

      Inteleptule, da, Chiar daca cei din jur nu impart un biscuite cu tine e bine ca tu sa imparti, conteaza sa te simti tu bine facand asta!

  8. Veche povestioara dar totuși de actualitate. Mă bucur că ai readus-o în atenția noastră. Avem încă multe de învățat de la viața asta și de la oameni happy

  9. Creve says:

    Mie unul mi-a plăcut de tip. Așa liniștit hee hee Oare dacă era un tip în loc de tipă îl mai lăsa se ia vreun biscuite? laughing)

  10. Diana says:

    Probabil încă nu mi-am dat seama…

  11. Andera Y says:

    Povestioara asta am facut-o la o ora de engleza in liceu. laughing Mi-a placut si acum la fel de tare cum mi-a placut si atunci…

Leave a Reply

Your email address will not be published.