Spuneți-mi vă rog care-i rostul despărțirilor sau pauzelor,cum le numesc unii, într-o relaţie? Nu mă refer la cele de lungă durată pentru a vedea cum îţi e fără celălalt, pentru a-ţi lămuri sentimentele sau cele permanente,mă refer ci la cele copilărești, la pauzele alea încăpăţânate…. Mă uit în jur și tot aud că nu știu care s-a despărțit de nu știu cine și după o săptămână s-au împăcat ca după două săptămâni să se despartă iar. Adică, care-i faza? Nu-i salvează pe toți comunicarea? De ce să te despărți când știi că tot în aceleași brațe te arunci, daca ai făcut-o de 2, 3 ori clari o faci şi a patra oara? Care-i rostul acestor jocuri? E incitant, amuzant? Înțeleg o dată, de două ori dar de 2 ori, 4 ori deja e prea mult și înseamnă că ceva nu merge și nu va merge în veci. Părerea mea….
Noi nu am avut parte de despărţiri sau pauze, orice a fost de spus s-a spus, s-a discutat dar mai ales s-a LĂMURIT şi din punctul nostru de vedere fie mergi înainte,fie pui punct dacă nu merge şi nu merge!
HMM , eu de obicei daca iau o decizie nu ma mai razgandesc .. dar .. recunosc ca daca as fi intr-un impas..poate dupa o relatie de peste 10 ani si nu as sti daca ce simt e obisnuinta sau dragoste .. as vrea o pauza sa vad daca mi-e dor de celalalt , daca nu pot trai fara el ..o pauza in care sa-mi analizez sentimentele..gresesc?
Nu gresesti, de o astfel de pauza cred ca intr-un moment al relatiei avem cu totii nevoie, de aia am si zis ca nu la astea la refer. Eu ma refer la pauzele alea, azi da, maine ba… azi mor de nervi, arunc totul, ma joc, ma ard, ma intorc si-o iau de la capat!
Alea clar sunt copilarii ..
Da, sunt chestii pe care efectiv nu le inteleg. Adica, si eu am fost plod si-am avut momentele mele insa nici sa ma protesc intr-un asemenea hal sa intru si sa ies dintr-o relatie..
„legături bolnăvicioase”
Tineri si nelinistiti, nu? Sau tineri si fara ocupatie.
Păi ori e de tot ori nu mai e
Eu una când zic gata, e gata. Și dacă ar exista o comunicare ce bine ar mai fi…
Putini stiu ce-nseamna sa cumunici intr-o relatie, multi o faci dar pe o ureche le intra si pe alta le iese.
Acu depinde de fiecare persoana in parte, da’ eu cred ca daca se ajunge la chestii de genu’ apai atunci relatia aia nu mai e relatie. Si se intorc unu’ la celalalt din cauza ca s-au obisnuit… Dar ceea ce presupune o relatie, nu mai exista.
Cred ca in cazul celor ce fac asta e mult spus relatie.
Am avut asa un cuplu, si le ziceam…bai voi o sa ajungeti sa va urati. si imi ziceau, esti nebuna…nu are cum. s-au despartit de o luna si ceva…si ghici ce? se urasc…
Mai tot timpul cei din exterior vad mai bine decat ceea ce vedem noi ce suntem implicati.
Uite, hai să îți propun o perspectivă.
Nu toți oamenii sunt extrem de hotărâți. La un moment dat al unei relații poți începe să ai dubii. E normal să ai dubii.
Stând în continuare cu celălalt în mod normal, nu ai cum să îți elimini dubiile sau să clarifici ceea ce simți.
Și atunci o perioadă departe de celălalt te poate ajuta să vezi totul mai obiectiv, să îți clarifici mintea.
De pildă, dacă stai cu partenerul, să pleci 2-3 săptămâni undeva departe de el îți poate limpezi mintea foarte mult.
Nu toate relațiile sunt la fel, nu toți oamenii sunt la fel.
La voi merge o soluție, la alții alta… cert e ca fiecare să își găsească un drum.
Tind să cred că mai bine cu o pauză la un moment dat (mulți s-au despărțit ani pentru a reveni împreună pentru totdeauna), decât să nu fii conștient că ai dubii, să stai în „nesimțire” într-o relație, fără să cauți în interiorul tău dubiile și să ți le clarifici. E ca și cum ai crede orbește… ca și cum ai iubi orbește. Adevăratele certitudini apar după marile dubii.
Eu nu ma refeream la despartirile/pauzele facute cu capul din varii motive, am si zis la ce ma refer. Intradevar, nu toate relatiile sunt la fel, nu toti sunt si gandesc la fel.
pai unii oameni sunt mai impulsivi sau mai nervosi …
Ok sunt dar nu ar fi cazul sa se gandeasca ca la un momentat dat celalalt ce se satura de nervii lui? Ajungi sa pierzi ceva fain pentru ca nu esti tu capabil sa te controlezi…
Noi cand eram mai mici si mai prostuti, ne mai desparteam asa, pentru perioade scurte de timp. Din mofturile mele mai ales, de adolescenta…Dar e oarecum de explicat, la varsta aia cam fierbeau hormonii in noi. De cand ne-am mai maturizat si noi, de la vreo 17 ani incoace, nu ne-am mai despartit. Am discutat, am rezolvat problemele.
Toti am avut momentele noastre de prosteala tipica varstei,pe mine ma uimesc cei aparent cu capul pe umeri ce fac faze din astea.
Despartirile pot fi privite din mai multe unghiuri: fie te desparti pentru a vedea in ce stadiu te aflii intr-o relatie, pentru a vedea incotro s-o iei mai departe, fie te desparti pentru ca asta e ultima solutie in ceea ce priveste o anumita relatie, fie, multe dintre ele, se fac sa fie, din plictiseala sau pentru ca nu stii inca ce-ti doresti de la viata si de la persoana de langa tine… Am vazut ca in ultimul timp se ” poarta ” pauzele, despartirile, asta mai mult pentru a parea o relatie ” la moda „. Am mai discutat asta in privinta modei la un articol mai vechi cu incaltamintea! Adica, daca toata lumea o face, eu dc n-as face-o?
E trist sa urmezi o moda si in astea. Pe mine ma frapeaza cei care au o relatie frumoasa si-o pierd din cauza unor copilarii. Se trezesc prea tarziu, se trezesc cand celalalt e satul de impacari si despartiri …
E adevarat ca suferi, dar adu-ti aminte ca gresind, inveti sa nu mai faci aceleasi greseli, si poate ca in fond, cine nu te iubeste, nu te merita, indiferent cum ai fi! Sunt multe cupluri care se tot cearta, se tot despart dar la un moment dat raman impreuna! Cu alte cuvinte, te suporta cu bune si rele pentru ca ii esti pereche!
Asa este, dar uite ca aceste cupluri ce raman apoi impreuna sunt putine.
Eu am zis că cine se desparte și se tot împacă ori e prost ori îi place
)
Sau pot fi amandoua la un loc?