Sărbătoarea de Paşte şi tradiţia iepuraşului

   Ştim cu toţii că Paştele este cea mai importantă sărbătoare religioasă a creştinilor, care marchează Învierii Domnului. În Săptămâna Mare, creştinii respectă anumite ritualuri:

Bătrânii spun că în Joia Mare este indicat să nu dormi după-amiază pentru că acest somn va atrage după sine lene pentru tot anul.
Anumite activităţi sunt oprite cu desăvârşire în Vinerea Mare, fiindcă, se crede că au contribuit la adâncirea chinurilor lui Iisus. Nu se consumă urzici şi nici otet pentru că, pe cruce, Mântuitorul a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oţet. În plus, nu se lucrează, pentru că, spun bătrânii, dacă nu respecţi ziua de doliu creştinesc, totul ”va seca”. Nu se frământă şi nu se coace pâine, în schimb, se roşesc ouăle – un simbol al sângelui curs după ce Iisus a fost răstignit.

În Vinerea Mare, dupa datina, se ţine post negru – nu se mănâncă şi nu se bea nimic toată ziua. Numită şi Vinerea Seacă, în această zi nu se spală rufe, nu se coase şi nu se sacrifică păsări sau animale. În unele zone ale ţării se afuma cu tămâie pomii şi casele pentru a le feri de animalele sălbatice, de trăsnete, boli şi dăunători.
În Sâmbăta Mare spre Duminica Învierii, toata lumea merge la biserică pentru a asista la Învierea Domnului, pentru a lua lumină ca să o ducă la cimitir morților din familie, dar și acasă, pentru a avea lumina în viața și în suflet, pentru a lua tradiționalele Sfinte Paști – anafura sfințită și pentru a lua flori sfințite, dintre cele care au fost duse în Vinerea Mare la biserică, pentru a le pune acasă la icoane.

În Duminica Învierii, obiceiul este ca oamenii să poarte haine noi, semnificație a primenirii trupului și a sufletului, iar dimineața se pune într-un ibric apa rece, un ou si un ban de argint si se spala cu aceasta apa pentru a fi rumenit in obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul si pentru a avea belsug. Tot acum vine si iepurasul, mult așteptat de copii, simbol al fertilității, care a fost o pasăre rănită și pentru a nu muri a fost transformată de o zeiță în iepuroaică, păstrându-și capacitatea de a depune ouă și de aici, zicala că “vine iepurașul cu ouă”.

De unde vine legenda iepuraşului de Paşte?

   Iepurașul de Paşte este un simbol păgân, emblemă a fertilităţii, asociat de creştini cu apariţiile lui Iisus dupa Înviere. Prima menţionare a iepuraşului ca simbol pascal apare în Germania, în 1590. În unele regiuni din această ţară se credea că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate altfel în noaptea dinaintea Paştelui.
În tradiţia păgână anglo-saxonă exista o zeiţă pe nume Eostre, cunoscută drept zeiţa primăverii. Simbolurile ei principale erau oul şi iepurele. Există o legendă potrivit căreia zeiţa a găsit o pasăre rănită în timpul iernii, iar singura soluţie pentru a o salva a fost să o transforme în iepure. Deşi nu mai era pasăre, iepurele putea să facă ouă.
Primăvara avea loc un festival dedicat zeiţei, care ţinea din martie până la sfârşitul lui aprilie. Când creştinismul a ajuns la anglo-saxoni, multe tradiţii din timpul festivalului lui Eostre au fost adaptate în ceremoniile în onoarea Învierii lui Iisus, întrucât aveau loc în acelaşi timp şi îi încurajau pe păgâni să se convertească. Drept rezultat, numele Paştelui în engleză, Easter, provine de la Eostre.
Iepuraşii fac parte din poveste întrucât sunt simbolul lui Eostre, dar şi penrtu că iepurii sunt puternic legaţi de lună în tradiţia păgână. Iepurele era şi un simbol al lunii, iar ciclurile lunii determină în ce zi sărbătorim Paştele în fiecare an.

În Germania, iepuraşii de Paşte erau albi şi se credea că dacă un copil este foarte cuminte, un iepuraş le va aduce un coş plin de ouă colorate. Tot în Germania s-au născut şi primii iepuraşi de Paşte dulci, în secolul 19. Ei erau făcuţi din aluat de foi şi zahăr.

În zilele noastre, iepurașul de Paşte există cam în toată lumea, existând doar mici diferenţe între tradiţii. Există însă câteva locuri unde iepurele este înlocuit de alte animale. În Elveția, de exemplu, cucii aduc ouăle colorate la copii, iar în anumite zone din Germania, cei mic cred în vulpiţa de Paște.

Voi aveţi pretenţii la iepuraşul de Paşte? Mie sincer îmi ajunge Moş Crăciun. happy


Si-au lasat amprenta↓


This Article Has 2 Comments
  1. Diana spune:

    Chiar nicio pretentie. De fapt niciodata nu am avut happy Si am trecut de mult timp timp de perioada in care mergeam inainte de Paste sa imi iau haine noi big grin

    Stiam de majoritatea traditiilor, ar mai fi trecerea pe sub aer (parca asa se numeste) in Vinerea Mare si inconjurarea de 3x a bisericii.

    Oricum, sarbatorile si-au pierdut din farmec in timp, nu le mai apreciez ca atunci cand eram copil. Nu stiam de cuci sau de vulpi, mi se pare ciudat :?

    • addicted spune:

      Asa este, respectarea traditiilor s-a dus asa cum s-a dus si credinta oamenilor… Acum prioritare sunt altele!
      Eu de iepuras am aflat acu 4 5 ani abia, cand eram mica habar nu aveam ca exista asa ceva si sa vine cu ” cadouri”.

Dă-i un răspuns lui addicted Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *