Subconştientul acceptă ceea ce îi este impus sau, cu alte cuvinte, ceea ce gândim în mod permament.
Încerc să nu spun niciodată ” Niciodată „, încerc nu spun niciodată “Mi-e imposibil să..” sau “Nu POT să…”, pentru că toate acestea, repetate, îşi fac culcuş în subconştientul meu iar acesta va lucra în aşa fel încât în situaţiile respective voi acţiona astfel încât să se întâmple să nu pot să fac un lucru sau să repar o greşeală, adică, pe scurt, să se adeverească credinţa pe care o are subconştientul!
Suntem liber arbitru iar bucuria şi bunăstarea ar trebui să fie primele opţiuni pe care ar trebui să le alegem cu orice ne-am înfrunta!
Conteaza foarte mult increderea pe care o ai in tine, de acolo pleaca pot sau nu pot.
Exact! Insa din pacate nu gasesti in foarte multi incredere si se lasa de ceea ce vor sa faca inainte de vreme..
Eu ma gandesc la faptul ca ceea ce gandesti, aia atragi. Prefer sa gandesc pozitiv si sa mi se intample lucruri bune, decat sa il iau pe NU in brate si sa nu imi iasa nimic bine.
Da, cum am scris si intr-un articol mai vechi… suntem ceea ce gandim, gandurile bune sunt atrase de ganduri bune.
Exact…dar uneori ne e greu sa intelegem asta sau sa fim mai pozitivi.
În parte, ai dreptate. Ceea ce ai scris tu aici sunt chestiuni generale pe care le putem citi din N cărți. Cum pun mereu accentul pe partea practică, am ajuns la concluzia că a reuși să deslușim cărările subconștientului este, în adevăratul sens al cuvântului, o școală. Deci, mai avem foarte multe de învățat la acest capitol.
Negresit! As merge cu drag la o scoala a subconstientului.
E o „arta” ce mi-ar place sa o… invat.
Eh, iti dai seama ca am zis-o la modul de visare, in nici un caz pe bune… De ar fi o dimensiune unde s-ar putea invata asa ceva, as fi prima abonata!
Există