Copiii din ziua de maine….

In ziua de azi mai “cool” e sa scrii gresit, sa fii analfabet si sa citesti reviste, nu tiparite ci de pe telefon.  Noi astia, numiti “babaci” deja, nu mai avem ce cauta pentru ca deh, suntem niste oameni invechiti cu pretentii prea mari.

Spre ce ne indreptam? Cum sunt copiii zilei de maine? Agramati, rasfatati, nerespectuosi. Nu, NU toti – din fericire, insa marea majoritatea sunt….


Si-au lasat amprenta↓


This Article Has 14 Comments
  1. Anonymous says:

    Se ambitioneaza unio pe altii sa fie asa….. Vom ajunge un popor de analfabeti.

  2. miha.ela says:

    sa poceasca cuvintele, chiar si pe fratele meu cel mic sunt suparata pe chestia asta, nu are mintea sa priceapa cat de rau isi face..

  3. viitorul sună … îngrijorător

  4. creve says:

    Prima poză e chiar foarte sugestivă. Chiar pt unii din ziua de azi.

  5. Stefan says:

    Sa fie cumva gap’ul dintre generatii atat de mare. Imi aduc aminte ca si eu am fost adolescent si ma purtam ca atare. Totusi, o carte nu uitam sa deschid, chiar daca de cele mai multe ori nu o terminam cu lunile, insa, exissta curiozitatea macar de a lectura si altceva decat reviste si ziare. happy

    • addicted says:

      Este destul de mare… Interesul a disparut si asta nu e doar din cauza parintilor sau a profesorilor ci si a chestiilor ce au aparut, al alternativelor. Ne vom dezvolta in mod continuu si asta e un + sau si un minus.

  6. Loryloo says:

    Mi-e teama… groaza chiar… sa ma gandesc la cum va fi lumea in care vor creste viitorii mei copii…

  7. symplu says:

    Abia-mi astept copilul sa creasca sufficient, pentru a-l scoate la joaca. Am sa ma joc cu el tot ce nu s-au jucat ai mei cu mine cand eram mic.
    Am sa arunc cu pietre in el, am sa trag cu cornete in el, am sa daram munti de pietre jucand Castelul, am sa fug cu el la ora 9 cand vine Omul Negru, am sa-l trantesc in toate baltile cand ploua afara, si-am sa ma adapostesc cu el in toate tufisurile cand bate vantul.
    Am sa-i cumpar toate jocurile si masinutele pe care mi le-am dorit si nu le-am avut, am sa-l invat sa fure cirese de la livada, sa injure si sa fuga de paznici. Am sa-l las sa se bata cu cel mai smecher din cartier, chiar daca va fi vanat o saptamana.
    Am sa-l invat cum sa fure jucariile celorlalti si sa le modifice sa para ale lui.
    Am sa-l bat si-am sa-i cumpar cate o ciocolata de fiecare data cand face cate o boacana.
    Am sa-l invat sa mearga pe bicicleta fara roti ajutatoare, sa isi juleasca genunchii pana invata sa nu mai cada.
    Am sa il sprijin, chiar daca nu voi fi deacord, in tot ceea ce va dori sa faca.
    Am sa-l invat sa fie COPIL, iar abia apoi ii voi da voie la calculator.

    • addicted says:

      Tu ai sa faci toate astea, conteaza interesul copilului pentru astea. Atunci cand exista alternative ( tableta, telefon, jocuri la PC ) e greu sa ii urnesti.
      Ce ti-ai propus tu ne-am propus si noi, exceptand partea cu batutul si furatul jucariilor , nu ne-a trecut prin cap. laughing INSA stau si ma gandesc la cum vor fi atunci vremurile…. Poate isi va dori altceva, poate nu vom putea sa ii “insamantam” toate jocurile copilariei noastre.

  8. symplu says:

    Daca comenteaza ii rup capu’.
    Abia astept sa apara sa am cu cine sa ma joc.

    Nu, sunt de parere ca noi am avut parte de toate astea, cel putin eu, pentru ca am crescut mai mult cu bunicii. Toti prietenii mei din copilarie aveam cate o pereche de bunici cu care stateam. Educatia si jocurile le-am primit de la ei. Sunt convins ca acum, daca mi-as lasa copilul pe mana alor mei, ar ajunge un idiot.

    In zilele noastre depinde foarte mult de parinte sa-si creasca copilul si sa nu il lase pe mana bunicilor comunisti.

    Nu stiu daca se poate, dar tare ma bate gandul, ca atunci cand voi avea familia mea, sa obtin un ordin judecatoresc de interzicere a parintilor mei sa-si vada nepotii. Si sunt foarte serios aici.

    Tare as fi vrut ca bunicii din partea mamei, care m-au crescut, sa fi apucat ziua in care voi avea copilul sau copiii mei, si nu bunicii de la tata, care sunt inca in viata. Ma rog la Dumnezeu sa-i tina sanatosi cat mai multi ani de acum incolo, dar sa-si vada de treaba lor.

    Nu vreau ca primele cuvinte pe care le aude copilul sa fie ” DA_NE BANI! “

    • addicted says:

      Eu nu am avut bunicii aproape, mergem doar vara la tara si ma suiam pe capitele de fan si stateam pe iarba jucandu-ma toata ziua cu papusi facute din “popusoi” . Ma gandesc ca acum de mi-as duce copilul la tara dupa ce la oras are de toate nu va rezista. Nu-i va pasa ca ii spun de aerul curat cand va vrea sa se joace pe pc sau la tv… Noi am prins alte vremuri, cand nu erau cate sunt acum, cand stateam de dimineata pana seara in fata blocului si ne jucam. Acum jocurile sunt online… Ma bucur totusi ca nepotica mea de va face 2 anisori e innebunita dupa tot ce tine de tara. Vrea sa stea sa se joace cu, capritele, sa zburde prin iarba dar na, e inca mica, nu a prins un laptop in brate, doar un iphone in mana! laughing
      Imi pare rau ca nu ai cuvinte de lauda la adresa parintilor tai si ma bucur ca nu-i ei drept exemplu. Sunt multi ce se comporta cu a lor copilasi cum s-au comportat parintii cu ei.

Leave a Reply

Your email address will not be published.