Ceea ce isi face omul cu mana lui….

Ceea ce isi face omul cu mana lui se numeste… lucru manual.

De ce aleg unii sa stea intr-un loc unde nu se simt bine? De ce aleg sa stea langa cineva care doar le incalzeste un loc si nu inima? De ce unii isi construiesc grabit viata intr-o maniera nepotrivita? De ce nu sunt atenti la detalii?

In viata apar momente cheie in care nu nu actionam constienti că in fiecare clipa de fapt ne construim propria viata si propriul viitor! Si apoi… suntem socati, ne uitam la situatia creata in urma alegerilor grabite, neinspirate si ne intrebam ” DE CE ? ” .

Sunt singura ca multi dintre noi daca am fi fost indeajuns de atenti la detalii si la lucrurile care CONTEAZA, daca am fi constienti, am fi facut multe lucruri intr-un mod diferit de la bun inceput, nu-i asa?


Si-au lasat amprenta↓


This Article Has 11 Comments
  1. Dan says:

    Lucru manual….
    As schimba si eu multe dar oare as ajunge tot aici?

  2. Anonymous says:

    Oricat de dureroase au fost nu as schimba nimic pt ca asa am ajuns aici.

  3. As schimba o decizie, doua, insa intr-adevar daca eram mai atenta la lucrurile marunte, era mult mai bine.

  4. M says:

    Eu cred ca alegem gresit pentru ca ne e frica. Si alegem gresit pentru ca ne e frica sa fim fericiti. Este un fel de lasitate care ne mananca zilele, preferam mai usorul dar suferinta e mai mare. Nu prea actionam rational cand se cere asta, nu ne ascultam pe noi insine si ajungem usor in situatii inimaginabile pentru noi si tot atat de grele. Apoi incercam sa reparam cat se poate sau sa ne multumim cu ceea ce ne-a mai ramas apoi chiar sa incercam sa facem ceva “bun” de acum inainte. Invatam din greseli si intelegem ce este important, ne cunoastem limitele si ne gasim locul care ni se potriveste cel mai bine, si poate cel mai important ne multumim cu ce e al nostru si nu mai ravnim la ce este strain sau la lucruri mai presus de noi si care nu ne sunt de folos. Devenim mai intelepti prin experienta pentru ca nu am fost intelepti sa invatam de la altii. Pentru ca nu ne-a invatat nimeni, nu ne-a pregatit nimeni pentru viata si noi am asteptat sa fim invatati. Important este sa folosim experienta acumulata, sa acumulam alta prin alte mijloace decat cele prin experimentare pe propria piele si sa folosim ceea ce stim ca sa facem ceva folositor pentru noi si de ce nu si pentru altii. Asa vom avea multumirea ca am ajutat pe cineva, ca am facut ceva folositor.
    Stiu ca am gandit prost cand am facut alegerea cutare pentru ca “e rusine” sa dovedesti afectivitate pentru ceva ce tine de ceea ce este mai omenesc. Stiu ca am gresit, dar am toata viata inainte pentru a repara acest lucru. Viata e o continua incercare de a repara lucrurile pe care nu le-am facut bine si de a face altele noi si frumoase. Depinde de noi cat de mult lucram la gradina vietii noastre, la gradina sufletului nostru. Nu exista limita pentru asta. Avem si trebuie sa gasim in noi resorturi pentru a face acest lucru. Este in joc fericirea noastra si a altora din jururl nostru, binele nostru comun. Iar cand ni se pare ca nu vom reusi singuri este de ajuns sa cerem ajutor de sus nu pentru vreun lucru desert si de nimic ci pentru ceea ce zideste pe fiecare si pentru Viata cea vesnica.
    Stiu ca oamenii sunt tot mai mult impotriva lui Dumnezeu dar asta ne e singura scapare. Viata asta e vremelnica, trecatoare, desarta tocmai pentru a nu ne lipi de ea si a dori pe cea mai buna care este vesnica. La ce ne foloseste noua lumea aceasta, caci vom merge in mormant? Si totusi ne putem folosi de ea cu intelepciune avand credinta in Dumnezeu ca sa o dobandim pe cealalata.
    Mi-am spus cateva ganduri legat de aceste lucruri. N-as vrea sa fi suparat pe cineva.

    Nu ne foloseste la nimic sa avem regrete, trebuie sa ne folosim de invatamintele care se desprind din esecurile noastre pentru a merge mai departe. Este mai constructiv asa.
    Stiu sa dau sfaturi la altii dar stau atat de prost la capitolul practica. Poate din acest motiv trebuie sa existe comuniunea si comunitatea ca oamenii sa se sprijine unii pe altii si sa se incurajeze in ceea ce trebuie sa faca. Un om singur este ca si o masina fara motor, nu mai geseste resursele si motivatia pentru a face. Oamenii ar trebui sa traiasca unii pentru altii.

    • addicted says:

      In primul rand bine te-am gasit. happy In al 2-lea rand, wow… de mult nu am mai primit un comentariu atat de lung cu o parere atat de pertidenta si la subiect.
      Nu ai suparat pe nimeni cu ceea ce ai spus, dimpotriva, sunt cu totul de acord cu tine. Doar ca eu personal sunt mai apropiata de Dumnezeu in ultima perioada, decat impotriva Lui.

Leave a Reply

Your email address will not be published.