In goana dupa bani… multi oameni uita sa traiasca!
Risipim timp pentru a face bani, risipim bani pentru a ne face placerile, ne risipim pe noi. Toate in goana pentru bani! Am ajuns, cu totii, sa fim prea prinsi intr-un cotidian mizer si cenusiu, raportat vesnic la castigul zilnic. Ne umanizeaza banii? Ne elibereaza sau ne limiteaza?
Cand Dalai Lama a fost intrebat ce il surprinde cel mai mult la umanitate, el a raspuns:
Omul. Deoarece isi sacrifica sanatatea pentru a face bani… Apoi isi sacrifica banii pentru a-si recupera sanatatea… Apoi este nerabdator sa vina viitorul mai repede si nu traieste prezentul; rezultatul fiind ca el nu traieste nici in viitor, nici in prezent… Traieste ca si cum niciodata nu o sa moara si apoi moare fara sa traiasca niciodata cu adevarat.
Cam pana unde suntem dispusi sa mergem in dorinta de a aduna si de a aduna si aduna!? Intre „a fi” si “a avea”, oare ce suntem dispusi sa alegem?
Cred ca alegem a avea in ideea de a fi, dar a fi nu inseamna cat mai multi bani…. ne dorim prea mult sa avem de toate de parca le luam pe toate cand murim.
Sunt nesatui
ne meritam soarta de neimpliniti