a asculta si a auzi

Diferenta dintre a auzi si a asculta.

Tindem sa credem ca nu exista nici o diferenta dintre a auzi si a asculta. Insa, este o mare diferenta.

“- Ma asculti?
 – Da, te aud. “

Cel mai adesea auzim, nu ascultam. Nu ti s-a intamplat sa discuti cu cineva si acea persoana sa te intrerupa, sa aiba alte activitati ( se uita in parti, se joaca pe telefon… ) si sa-ti lase impresia ca nu esti ascultat? Dar acea persoana te aude, clar, insa nu acorda ATENTIE la ceea ce aude. Nu este de vina subiectul despre care discuti, nici macar tu, ci lipsa de… atentie.

“a auzi” este explicat in dex. ca fiind perceperea si distingerea de sunete, ascultarea inseamna a acorda atentie acestui simt: auzul.

A asculta inseamna a fi interesat, a acorda atentie nu doar cuvintelor rostite de cel de langa tine, ci si gesturilor si emotiilor. De aceea, mi-ar placea sa incepeti sa ASCULTATI, nu doar sa auziti, nu doar sa cititi printre randuri, caci de multe ori raspundem “reflexiv”, crezand ca avem o datorie de a raspunde la TOT. E gresit!

the biggest communication problem is we do not listen to understand . We listen to reply!

Mie mi-a atras atentia nepotica mea, si nu doar o data insa, abia recent, am invatat “lectia”. Imi vorbea despre puzzle-uri iar eu discutam cu una din cele mai bune prietene pe o retea de socializare… Trimiteam poze, raspundeam la mesaje, nu o ASCULTAM pe ea, dar o auzeam…

” – Hei, ma asculti si pe mine?

– Da, da, te aud, aici sunt.

– Dar stai cu fata in telefon si nu vad ca ma asculti… si nu-mi place. “

S-a intristat grav… si n-am s-o mai fac.

Mi-am adus aminte de felul cum ma simt eu atunci cand discut cu cineva, pe care probabil nici nu vad atat de des, si acea persoana mai mult  ” sta pe telefon “, si desi ma aude, nu ma asculta si nu-mi da atentie. Pica urat, CHIAR DACA, poate, in acel moment chiar suntem ascultati si ni se acorda atentie. Sentimentul e acelasi…

listening means taking a second to consider what they’re saying, not just hearing the words.

In aceasta idee, ori de cate ori ies cu cineva, telefonul sta in geanta si de multe ori nu raspund cu orele, decat la lucrurile urgente sau pentru a ne maimutari in poze. Daca, compania este placuta, nici nu ai grija telefonului si a altor “distractii”. Plus ca, mi se pare lipsa de respect sa fii cu cineva si sa discuti cu altcineva lucruri random, neimportante, pe care poti sa le discuti si alta data. Cred ca este de ajuns sa anunti ca iesi cu cineva si ca vei fi “disponibil” ceva mai tarziu.

Nici mie nu mi-a iesit din prima, dar intr-un final… am invatat sa acord atentie, sa fiu implicata si angrenata in discutii. Sa ASCULT!


Si-au lasat amprenta↓


This Article Has 2 Comments
  1. Ioana Ciont says:

    Hehe ce te-a pus la punct mititica! laughing
    Chiar citeam zilele trecute despre subiectul ăsta în ceva revistă, chiar zicea acolo că e ok să n-ai o replică, ci doar să asculți ce spune celălalt. Că interlocutorul, de multe ori când povestește nu are nevoie de un sfat sau de un reply, ci doar ca să se elibereze happy acu, nici eu nu ascult întotdeauna. Uneori mi-e greu să mă concentrez, îmi pierd repede atenția. Dar sunt conștientă de asta și încerc să mă corectez.

    • addicted says:

      Da, din multe puncte de vedere ma pune la punct. Ceea ce e bine, e un copil foarte inteligent.
      Si asa este, nu intotdeauna povestim ceva cu “scopul” de a primi un raspuns, fie sub forma de empatie sau sfat. Uneori vrem doar sa fim ascultati. Concentrata nu mi-s nici eu mereu, dar macar nu ma concentrez pe telefon. laughing Sunt tot acolo, acordand atentie.

Leave a Reply

Your email address will not be published.