„Poate ca albastrul nu-mi ajunge sa te pictez cu totul
Si rosul e prea putin pentru cat am sa-ti spun.
Poate ca sufletul meu e verde acum
Si galben mi-e gandul.
Poate ca alb si negru nici nu exista
Doar gri in umbra ta trista.
Nici rozul nu e dulce ca tine
Poate in mov iti este mai bine..
Maro as vrea sa-mi fi intotdeauna
Dar spune-mi, cum iti pictez gura?
Ca portocaliu ti-e rasul nebun
Si ca mierea ti-e graiul de bun.
Poate esti trist, poate esti romantic
Poate esti gri sau cromatic..”
asa e dragoste…in culori…iar tu ai o iubire in culori vii..
Culoarea dragostei e cea mai vie culoare.
Hei, nice poem
Imi place…
la fel ca multe altele de pe aici
Nu ma gandeam ca vei ajunge si la posturile vechi. Uite vezi? Tocmai m-ai incantat.