Atunci cand ma simt nesigura cand imi este frica si nu am langa mine ajutor de nadejdie, cand imi este foame, cand imi este frig, cand simt nevoia ca cineva sa-mi ingrijeasca ranile sufletesti si trupesti, cand am nevoie de ocrotire si de iubire, cand sunt singura si-mi este teama, vreau ca langa mine sa se afle mama sa ma ocroteasca si sa-mi ofere ceea ce nu mai ea poate in modul cel mai sincer si cel mai curat: dragostea . Orice frunza se afla ocrotita in copacul ei , orice raza doreste sa stie ca soarele o are in grija, cum orice copil isi doreste mama alaturi.
Mama este fiinta careia ii sunt datoare cu un respect profund, careia ii multumesc pentru faptul ca ma adus pe lume si ca alaturi de Dumnezeu a contribuit la existenta mea, daruindu-mi cel mai frumos cadou pe care il putem primi cu inima deschisa: viata. Tot ceea ce am si tot ceea ce voi avea , viitorul, prezentul si trecutul il datorez mamei, celui mai bun prieten pe care il am alaturi in clipe grele.
Primul zambet, primul pas, primul cuvant, o carte de povesti frumoase, copilaria cu toate tainele ei sunt strans legate de aceeasi persoana care descrisa cu ajutorul cuvintelor pare ireala. Ochii ca niste lumanari sclipitoare, gura ca un trandafir imbobocit, zambetul ca un curcubeu dupa o ploaie calda de vara alcatuiesc figura draguta a mamei …
Mama.
La multi ani mama!
My bad. I-m sorry!