„Inclinam in a avea incredere in cei pe care nu-i cunoastem pentru ca ei nu ne-au deceptionat niciodata.” – Samuel Johnson
Ce e increderea? Darul cel mai de pret care iti poate fi daruit – consider eu. Nici banii si nici timpul nu se pot ridica la acelasi rang cu increderea! Timpul, banii sau placerea sunt „marfuri” pe care le mai gasesti, increderea… mai greu.
Cand acel pe care tu il numesti prieten, iti intoarce spatele, cand omul pe care te bazai te loveste unde te doare cel mai tare, cand isi ia catrafusele si pleaca fara nici o explicatie, e clar un semn ca trebuie sa iti revizuiesti felul in care iti acorzi INCREDEREA!
E dureros sa constati faptul ca acele clipe frumoase petrecute cu respectiva persoana nu au fost decat niste stiri prafuite din ziarele de anul trecut…
Asta e pentru mine?
Am un dar de-a avea incredere in oameni… si de-a regreta dupa…de nu-ti imaginezi.
Nu prea ma pot schimba insa.
Nu te teme,nu esti singura.. Cu increderea am si eu probleme,ma si atasez repede
si apoi mi-o iau.. Tipic!!
Va garantez ca nici una dintre voi nu este atat de naiva ca mine.
Nu ai cum sa ne asigur surioara, te-ar putea uimi a mea naivitate..
Cat imi place citatul…
Ne simtim legat de el si probabil de aia ne si place.
Vrand, nevrand, sunt convinsa ca multora li se intampla ca in citat…
More than sure..
Am tot zis ca increderea e ceva ce se castiga, nu o primesti de la sine. Eu am incredere in oamenii care imi arata ca pot avea. Dar mi se pare ceva atat de delicat, cel putin pentru mine. E nevoie de foarte putin ca sa fie zdruncinata. Din pacate.
Este ceva delicat, intradevar… Cu o foarte mare lejeritate se poate face tandari.