Orice pacat, orice apucatura rea e la fel. La inceput ne par inofensive si fara importanta insa, in timp, prind radacini puternice, cresc si pun stapanire pe al nostru suflet.
Un pacat atata timp cat este mic, il poti scoate singur insa mai tarziu vei avea nevoie de ajutor dar vei constanta ca nu e nimeni acolo sa ti-l scoata! De aia nu e bine sa amanam sa ne facem curatenie in viata cat inca greselile sunt mici pentru ca mai tarziu va fi mult mai greu sa le indreptam…
Din pacate, de multe ori preferam sa ignoram…iar cand realizam ca trebuie sa facem ordine …e uneori cam tarziu…
Sunt multi ce isi realizeaza greseala si prefera sa o ignore fara a face ordine si asteapta sa se rezolve de la… sine.
Asta vroiam sa scriu si eu ca multi pur si simplu le ignora fara a lua masuri atunci chiar de le realizeaza
Daca nu au constiinta cred si eu ca pot face asta!
Greu de făcut, pentru că de multe ori nu ne dăm seama de acest „balast” decât când e prea greu
Asa e insa daca pacatul e realizat ideal ar fi sa fie atunci indreptat pentru a nu te plange mai tarziu de greutatea lui.
Micile obstacole pot duce către victorii mari. Cine nu trece peste lucrurile mărunte, nu vor trece nici peste cele mari. Până la urmă nu există păcat mic sau păcat mare. Există doar noțiunea de păcat. Diferită este doar consecința. Dacă jignești pe cineva nu va avea aceiași consecință cu a lua viața cuiva. Dar la bază va fi tot păcat.
Cum e si cu notiunea de „minciuna”. Mica mare ramane minciuna! De acord cu tine.