Fara noima…..
Sorb din cafea si imi iau usor dar sigur doza zilnica si considerabila de energie, ma uit pe geam – soarele zambeste parca sictirit dar si asa arunca un strop de optimism. Asta va fi o zi BUNA, clar!
Nici nu-mi pasa de ce va veni, de ce mi-ar pasa? Ce trebuie sa vina, vine si fara sa astept eu si fara sa tocmesc cu punct si virgula planul perfect. Viitorul e aproape si totusi departe de AICI asa ca profit de…. ACUM! Profit halzie de ultimele linguri de cafea dintr-o cutie ce acum cateva zile era plina, de praful de zahar brun; profit chiar si de durerea asurzitoare de cap care oricum la un nou val de cafea se stinge!?