Poarta spre o viata implinita
Se întoarce roata…
Ce doare mai tare?
De ce şi cum ar fi…. dacă!?
Life is short and temporary. Don’t waste it with your stress just because you can’t get what you want!
Ne plângem zilnic de problemele din viața noastră, de morala părinţilor, de certurile cu partenerii…. suferim pentru o iubire pierdută ce peste ani oricum devine pierdută cu totul; pierdută în timp, pierdută în gânduri… pierdută de tot când realizezi că nici nu a fost iubire!
Ne plângem atât de mult și atât de des de tot ceea ce NU avem încât uităm să profităm de ceea ce AVEM. Uităm să privim cu ADEVĂRAT în stânga și în dreapta și ne axăm pe o singură chestie, un singur sentiment de: REGRET. Ce-ar fi să privim cu atenție viața noastră și scurt să o analizăm? Ce-ar fi să ne privim mai atent în oglindă? Suntem BINE, avem cu ce ne PRIVI, putem simţi, putem mirosi, avem SIMŢURI! Ce ar fi să te trezeşti într-o dimineaţă paralizat? Ce ar fi să nu mai poţi vedea zâmbetul iubitului, a copilului, a părinţilor? Ce ar fi să nu le mai poţi simţi respiraţia, mângâierea? Ce ar fi să nu le mai auzi vocea, să nu le mai auzi sfaturile, MORALA? Ce ar fi, cum ţi-ar fi?
Cum ar fi să afli că ai o boală incurabilă? Ţi-ai mai pierde vremea gândindu-te la cel/cea ce te-a lăsat, cel/cea ce te-a făcut să suferi?La probleme cărora oricum le găseai rezolvare? La cele 2, 3 restanţe? Nu. Te-ai gândi să PROFIŢI de ultimele clipe alături de prieteni şi familie! Dar de ce sa nu profităm ACUM de toate astea dacă în momentul în care ne imaginăm cum ar fi FĂRĂ ni se face pielea de găină? De ce?
De ce regreţi trecutul?
De câte situaţii nu ne trezim acum râzând? De câte ori nu ne spunem “ce copil am fost” ,de câte ori nu ne mirăm de reacţiile din trecut, reacţii puerile? De câte ori nu ne spunem ” m-am stresat degeaba… ” !? De toate mai devreme sau mai târziu ajungem să râdem cu jumătate sau cu toată gura… până la urechi.