Fericirea în stare pură pentru unii este efemeră!
Oamenii de o tristeţe profundă se dau de gol însă atunci când sunt fericiţi; ei au un fel de a se crampona de fericire, de parcă ar vrea s-o zdrobească şi s-o înăbuşe din gelozie!!! Ah, ei ştiu prea bine că ea le va scăpa printre degete, de aceea PROFITĂ!
Adevarat, cei care sunt tristi cand primesc un pic de fericire profita dar o fac cu grija si frica
Daca o fac cu grija si frica atunci nu inseamna ca profita, cand profiti lasi totul sa se piarda si pur si simplu… profiti.
Poate nu știu nici măcar ce să facă cu ea, poate nici n-o înțeleg, n-o recunosc. De cramponat, mereu se cramponează de tristețe, cum ar mai putea altfel? Da, așa e, fericirea nu e o destinație. Eventual, din când în când, câte un popas în drumul vieții…
Adevarat, poate nu stiu ce sa faca, cu ea dar de recunoscut cred ca o recunosc din simplul fapt ca e ceva total diferit de ceea ce simt in general.