Marea , odata ce si-a aruncat vraja , te tine prins in mrejele ei pentru totdeuna.
Marea este ideea imensitatii si a miscarii … 12 -14 leghe de lichid pentru ca sa ofere omului, pe trecatorul lui locas , cea mai inalta idee a frumusetii.
Vraja marii
This Article Has 18 Comments
Ce bine ca ai ajuns deja la mare :( Faine panoramele.
A fost inopinat. :) Dupa o saptamana criminala, din toate punctele de vedere, am simtit nevoia sa evadam la mare. Multumesc frumos, am prins zile perfect! :D
Ce albastru superb. Imi plac la nebunie aceste momente de calm!
Happy WW!
Prind foarte bine momentele astea de calm… Happy WW to you too~
infinit de frumos, albastrul…
Pur si linistitor… :)
Holaaa! Sa stii ca asta e o vraja care nu m-a prins :D Insa, ma bucur pentru tine. Inca nu mi-a intrat marea in sange :)
Nici mie nu mi-a intrat, sunt omul muntelui. :) La mare merg doar pentru relaxarea pe un sezlong la UMBRA, sa simt briza marii. :)) Nu pentru balaceala, nu pentru bronz. Sunt prinsa insa in vraja marii… albastre.
Putem încadra fotografiile tale la „senzualitate” sau „erotism” ☺
In ambele imagini ai surprins marea sarutându-se cu cerul :)
Nimic nu se compara cu o vacanta la amlul marii! sperbe imagini!
pupici si happy WW! ☺
Hihi, faine comparatii. :) Multumesc frumos, happy WW to you too!
Si cand ma gandesc ca pana acum cativa ani, nu imi placea marea… :) Nu imi place nici acum sa fac plaja, dar peisajele, distractia din apa (aproape de mal de altfel, ca nu stiu sa inot :)) ), libertatea pe care o simti… toate astea imi aduc acum o mare bucurie ori de cate ori ma intalnesc cu marea.
Nu degeaba suntem fecioare. :)) Si eu sunt la fel, fara balaceala si stat la soare. Relaxare la umbra si profitat de briza, atat.
Când o vezi zi de zi vraja la un moment dat dispare. Dar amintirea ei niciodată. ..:)
Faine imagini!:)
Ca in orice relatie, intervine obisnuita. :) Dar daca te indepartezi, iti dai seama cat iti placea si cat iti lipseste.
Merci frumos.
Mareaaa… Ah… De cate ori o vad ii spun „Bunaaaa!!!” si imi este foarte greu cand ma despart de ea… Mereu o privesc lung la plecare si ii fac cu mana spunadu-i: „Pe data viitoare Mare !!!” Mi se intampla doar la Marea Neagra… probabil o nostalgie pe care o am inca din copilarie !!! :)
Ai avea acelasi sentiment fata de orice mare vazuta in perioadele de care acum ti-e dor.
Mi-a intrat in suflet de cand am vazut-o prima oara, am locuit aproape de ea, o auzeam cand era nervoasa, o cautam cand era singura. Imi place sa ma balacesc, sa am activitate, dimineata si seara. :)
pup
Cu adevarat iti place observ. :)