Tarziu am inteles ca doar cel care iti accepta si intelege comportamentul, in adevaratul sens al cuvantului, te iubeste asa cum esti. Poate nu iubeste fiecare lucru la tine, poate si-ar dori sa te mulezi dupa el/ea, sa te schimbi, dar daca nu o faci, si nu pentru ca nu-ti dai interesul, ci pentru ca nu poti, INTELEGE ca unele lucruri nu pot fi schimbate.
Observi ca nu-i este greu sa inteleaga ca ne nastem cu unele lucruri, ne „sunt in natura”, si oricat ne-am chinui… raman acolo, nu le schimbi. Observi ca pricepe faptul ca unele lucruri e nevoit/a sa le accepte, si sa nu le mai schimbe.
Tarziu am inteles ca doar cel rabdator iti demonstreaza ca ii pasa! O astfel de persoana e un diamant masurat in bunatate, nu carate. De aceea tot spun sa APRECIATI oamenii ce constant va sunt aproape, oamenii ce va fac sa va simtiti speciali, oamenii ce va asculta, nu doar va aud, oamenii ce va simt, va ACCEPTA.
EI sunt intamplarile frumoase din vietile noastre!
Foarte adevarat
Ce frumos ai zis
Thanks.
Lucrurile sunt simple. Noi le complicăm. Un copil vede totul mult mai limpede ca un adult. Noi trebuie mereu să facem lucrurile mai dificle deși dacă am privi doar esențialul ar fi suficient să fim fericiți.
Un copil vede totul mai simplu si pentru ca nu are inca experienta. Imi este dor de naivitatea copilariei, fooooarte dor.