Exista persoane intalnite dealungul vietii care-mi dadeau impresia ca totul li se cuvine, inclusiv eu ca persoana… Asteptarile erau prea mari, pretentiile deasemenea, cerintele lor… olimpice. Eu eram dispusa sa le fac, chiar si fara a primit ceva in schimb, pentru ca da, m-am sacrificat mereu pe mine pentru ceilalti si o spun fara strop de modestie. Pana intr-un punct!
Au trecut anii, m-am maturitzat si am realizat ca nu trebuie sa te daruiesti unor astfel de oameni! Trebuie sa concentrezi doar asupra celor care te iubesc si te accepta pentru cine esti, asa cum esti, fara sa incerce sa schimbe ce-i bun, frumos si bland in tine. Sa fii aceeasi tu, nepretuita in ochii lor.
Pretuiti oamenii care v-au vazut, atunci cand pentru toti ceilalti erati invizibili. Ei sunt cei care conteaza! DOAR ei.
Incerc….