Nu am fost niciodată de acord cu părinţii care spun că o palmă rezolvă mai multe decât o vorbă bună sau care spun că ai lor copilaşi stau locului doar de sunt amenintaţi. Câti dintre noi nu aud zilnic: ” Te va păpa bau bau, nu îţi dau telefonul, te plesnesc, te dau la ţigani ” etc. ?
La ordinea zilei în vremurile actuale există însă următoarea ameninţare, printre altele:


In cazul meu cercul e rosu complet. :))
Si amenintarile care erau/sunt? :)) ” Dormi pe pres! „
Eu am crescut sub amenintarea”te dau la tigani”::))
Da? Si macar te potoleai sau starneau amenintarile doar frica?
Muahaha :d Si pe mine ma ameninta mama cu taierea netului :D
Numai eu nu am prins din astea? :)) Eu nu aveam stres..
Un proverb maghiar spune că „Dacă la câine, nu-i pui zgarda de mic, i se îngroaşă gâtul”
Ca si vorba ” Cum ii cresti asa ii ai! „.
deci din prima cand am citit titlul am stiut ca asta e procentul :))
Moooam`, trebuie sa pui bilete la loto. :D
Pe mine ai mei mă potoleau cu bau bau,pe frate’miu,cu 7 ani mai mic, fara amenintarea cu lipsa calculatorului nu rezolva nimeni nimic.
Macar functioneaza sau e in zadar?
Si la baiatul meu tot rosu trebuie sa fie, e singurul lucru care il impresioneaza, iar de cand am blog e valabil si pentru mine. :))
Eh, tu cel putin nu ai teme de facut si nu trebuie sa iti stea gandul la invatat! :P
Din pacate nu am nici menajera, nici bucatareasa, asa ca nu pot petrece la PC cat timp as vrea. :))
Deci pe de o parte il intelegi si il invidiezi. :))
Ai sesizat esenta. :))
apai sa stii ca nu numa copii ii sperii daca ii lasi fara internet. io as muri:))
Auaaaleu, deci gata stiu cum sa te amenint. :)))
Si eu as muri… de foame, ca e sursa mea de venit internetul! :))
Vrem si noi sa stim secretul, ca e criza si ne este foame… :))
Nu e nici un secret si nu are legatura cu blogul stai linistita. :)) Blogul e hobby.
:(( Ce dezamagire…
Imi pare rau dar daca dau de un mare secret, te anunt. :))
Mi-l spui pe mess, sa stim doar noi… :))
La mine pedepsele insemnau, in mare, sa nu mai am voie la tv sau sa ies pe afara. Vai, eram devastata, mi se parea ca o sa mor de plictiseala. Acum nici macar nu ma mai uit la tv de ani buni, iar cand ies in oras la maxim 1 mi se face somn. :)) De-as fi stiut atunci cate alte lucruri exista pe lumea asta. :))
Cei de varsta noastra cam de astfel de pedepse aveau parte. Nu mai aveam voie sa iesim afara si/sau sa ne uitam la televizor si da, era groaznic pentru noi, pedeapsa maxima! :)) Mie mama uneori imi mai spunea ( ca si „bonus” ) ca nu am voie nici sa-mi invit prietenele acasa. :( Ce cuminte deveneam apoi numai sa am parte iar de toate astea….
Si eu as muri fara net. Pe mine nu ma amenintau, aveam un stil de a ma milogi cand faceam ceva, ca uitau in 3 minute ce am facut :)))
Vaaai ori esti tu tare buna, ori sunt ei tare slabi. :))
Pe mine mă ameninţă şi acum cu tăierea lui :))) Am noroc că are semnat contract pe 2 ani :))