Poveste pentru suflet: … de mama.

Într-o zi frumoasă de vară, un înger a coborât din ceruri şi a început să rătăcească pe deasupra acestei lumi străvechi, zburând peste câmpuri şi păduri, peste oraşe şi sate.

La apus, el şi-a întins aripile şi şi-a spus: „Acum, vizita mea s-a încheiat şi trebuie să mă întorc în lumea luminii. Dar înainte de a pleca, doresc să iau cu mine câteva amintiri din această lume”.

El a văzut o grădină cu flori şi şi-a spus: „Ce frumoase sunt aceste flori şi ce parfum minunat au”. A cules apoi cei mai frumoşi trandafiri, a făcut din ei un buchet şi a spus: „Nu văd nimic mai frumos decât aceste flori; de aceea, le voi lua cu mine”.

Privind însă ceva mai atent, a văzut un copilaş cu ochi strălucitori şi obraji trandafirii care îi zâmbea mamei sale. El şi-a spus: „O, zâmbetul acelui copil este chiar mai frumos decât acest buchet. De aceea, îl voi lua de asemenea cu mine”.

Privind deasupra leagănului, el a văzut iubirea mamei care se revărsa ca un fluviu asupra copilului ei, şi şi-a spus: „O, iubirea acelei mame este de departe cel mai frumos lucru pe care l-am văzut pe acest pământ; de aceea, o voi lua de asemenea cu mine”.

Ducând cu el aceste trei comori, el şi-a întins aripile şi s-a îndreptat către porţile perlate ale raiului. Când a ajuns, s-a oprit şi şi-a spus: „Înainte de a intra, doresc să îmi examinez încă odată amintirile”.

S-a uitat la flori, dar acestea se ofiliseră deja. S-a uitat la zâmbetul copilului, dar acesta crescuse şi nu mai zâmbea. S-a uitat apoi la iubirea maternă, iar aceasta strălucea la fel de vie ca la început, în toată splendoarea ei.

Îngerul a aruncat florile ofilite şi zâmbetul palid, a intrat în rai şi a adunat întreaga oaste a cerului, spunând: „Acesta este singurul lucru pe care l-am găsit pe pământ care şi-a păstrat întreaga frumuseţe până când am ajuns în rai: iubirea maternă”.

Supa de pui pentru suflet de mama

Si-au lasat amprenta↓

Name* Mail* Blog