Ne-au trebuit 5 ani pentru a descoperi ceea ce urma sa devina locul nostru de relaxare – Lacul Morii.
Ceea ce am descoperit dupa prima vizita a „falezei” si a coloanelor ruinate de acolo, ne-a cam impietrit dar nu ne opreste sa mai mergem seara sa privim apusul. Veti intelege din poze de ce.
Nu stiu cati dintre voi stiu legenda Lacului Morii, numit de multi Lacul Mortii. Acolo candva, inainte sa devina lac menit sa protejeze Bucurestiul de inundatii, a fost cimitir. In iulie 1985 au inceput lucrarile si un intreg cartier a fost ras de pe pentru a lasa loc Lacului Morii. Toti cei care stateau acolo la case au fost mutati de catre Ceausescu la bloc, in apartamente.
De asemenea, pentru a putea ridica barajul s-a decis ca cimitirul care statea in calea buldozerelor, sa fie mutat, iar biserica ce se afla acolo, Sfantul Nicolae, a fost distrusa. Culmea e ca, totul a fost demolat intr-o zi de sarbatoare, mai exact in ziua sfintilor Constantin si Elena.
Cadavrele din cimitir trebuiau mutate până la o anumită dată, însă au fost mutate doar 11.000 de decedați, în două luni, în alte locuri. Groparii și soldații au trebăluit non-stop. De asemenea, pentru că se dorea începerea lucrărilor imediat, mașinile au intrat direct peste osemintele rămase aici. Cei care nu şi-au mutat morţii până la termenul fixat de autorităţi s-au trezit într-o bună zi că buldozerele intraseră pur şi simplu peste morminte. Oasele amestecate cu pământul răscolit erau peste tot, iar unii au luat ce au mai apucat, fără a şti măcar dacă osemintele erau sau nu ale celor dragi.
Te cam ia cu fiori, nu? Iata o poza de cum arata locul in timpul lucrurarilor si pozele mele cu minunatul apus peste Lacul Morii.
Se spune de oamenii din zona ca dealungul timpului multe nenorociri s-ar fi petrecut acolo si asta pentru ca lucrarile ar fi au tulburat somnul mortilor. Asa au inceput aceste legende. Unele spun ca sufletele mortilor ieseau noaptea si bantuiau, fiind ramase pe un pamant de nicaieri. Cei de prin preajma auzeau gemete si urlete in apa, desi scaldatul era interzis si nimeni nu era acolo. Si in ziua de astazi locuitorii din zona spun ca multe accidente se produc in dreptul barajului Lacul Morii, pe Podul Ciurel – circa 100 in ultimii ani. Pescarii vin si ei sa completeze tabloul bizar…
Pentru noi este o loc de maxima relaxare, caci apusul ne incanta sufletele. Asa ca, inchei intr-o nota placuta acest articol, cu pozele de pe Lacul Morii.
Mie imi place sa ma plimb pe marginea lacului. Recunosc ca nu am vazut apusul acolo! Imaginile sunt cu adevarat superbe! Felicitari pentru ele.
Cat despre ceea ce ai scris, fiecare din aceste santiere mari a avut o poveste trista. Cred ca uneori este inevitabil…
Happy WW, cu drag!
Te va incarca, iti garantez. Noi pentru asta asteptam sfarsitul saptamanii. Poate intr-o zi, intr-o nota romantica, il vedem impreuna.
Happy WW to you too!
Doamne ce poze frumoase ,ce placut si linistor , felicitari!!!
Norii de pe lacul Morii.
Chiar dacă sunt însoțite de cuvinte (informații pe care mulți nu le știu), fotografiile sunt excelente.
Happy WW!
Faină poveste. Multă sănătate
WOW dar ai ceva talent la a surprinde apusuri Bravo!
Reusite fotografii. O saptamana buna iti doresc.