Sunt mulţi cei are au râs cand au citit următoarele rânduri, eu doar am ridicat din sprânceană pentru că asta chiar reflectă situaţia majorităţii populaţiei!
1989
5:00 Scularea.
5:05 Aprind focul și pun apa la încălzit.
5:30 Apa s-a încălzit ușor
5:35 Adulmec parizerul și mă hotărăsc să fiu nesăbuit : îmi tai patru felii
5:40 Pâinea e cam veche, de ieri seara, se sfărâmă. Totuși reușesc să tai două felii.
5:41 Pun în apă un pliculeț de ceai chinezesc. Îl folosesc abia a doua oară, așa că o să iasă un ceai tare.
5:42 Îndulcesc ceaiul cu o bomboană cu miere (că zahărul pe cartelă îl iau abia vineri). Bomboana nu e dulce, e amară.
5:45 Clefăi pâinea cu parizer și mă ajut cu câteva înghițituri de ceai. Parizerul n-are usturoi ! Fumez un Carpați fără.
5: 55 Îi înjur pe Ceaușescu și Dăscălescu și plec la serviciu
Fara noima…..
Sorb din cafea si imi iau usor dar sigur doza zilnica si considerabila de energie, ma uit pe geam – soarele zambeste parca sictirit dar si asa arunca un strop de optimism. Asta va fi o zi BUNA, clar!
Nici nu-mi pasa de ce va veni, de ce mi-ar pasa? Ce trebuie sa vina, vine si fara sa astept eu si fara sa tocmesc cu punct si virgula planul perfect. Viitorul e aproape si totusi departe de AICI asa ca profit de…. ACUM! Profit halzie de ultimele linguri de cafea dintr-o cutie ce acum cateva zile era plina, de praful de zahar brun; profit chiar si de durerea asurzitoare de cap care oricum la un nou val de cafea se stinge!?
