Uneori e bine să taci şi să priveşti totul cum se duce. De ce să îţi baţi gura în faţa unei persoane care oricum nu este dispusă să te asculte? De ce să îi spui că ŞTII că a minţit, că ţi-a ascuns anumite lucruri când eşti conştient că nu va recunoaşte? Nu e dispus să recunoască nici cu probe deci să nu vorbim de simple vorbe …. De ce să te complici? Nu mai bine priveşti cu indiferentă şi laşi să se ducă? Ba da. Uneori ajungi să faci asta din simplul fapt c-ai ajuns la saturaţie şi deja ştii ce-ai să auzi şi ţi se apleacă.
Urăsc să ştiu că am dreptate şi să-l văd pe cel din faţa mea cum se învârte în jurul cozii şi-şi caută scuze penibile ca apoi dintr-o singură mişcare să se dea de gol, SINGUR! :) Minciuna are picioare scurte şi TOTUL mai devreme sau mai târziu iese la iveală, iese chiar şi cea mai ascunsă şi micuţă ( aparent ) minciună …
URĂSC minciuna! Urăsc să văd că sunt minţită de o persoană dragă sufletului şi să aflu asta după ce-am crezut ce mi-a spus … Şi totuşi de ce mint unii?? Împinşi de conjunctură sau ca alternativă la ieşirea dintr-o situaţie mai uşor?
Minciuna se afunda ca plumbul şi iese ca frunza.
Oamenii prinşi cu minciuna trebuie înlăturaţi din cercul de prieteni. Ei sunt învăţaţi să mintă şi aşa vor face tot timpul.
De ce mint oamenii? Unii oameni văd minciuna ca o parte componentă a vieţii de zi cu zi, în timp ce alţii văd minciuna ca pe un păcat.
Eu nu stiu cum te mai poti simti ok dupa ce ai spus o minciuna. E un stres continuu si vine la pachet cu intrebari de genul ” dar daca ma dau de gol? daca afla ? ” si toate astea pentru ce? Pentru a distruge ceva fain intr-o clipa? Am mintit si eu nu contest insa una e sa-i zici mamei tale ca azi ai mancat bine cand de fapt ai ciugulit si alta e sa minti c-ai fost intr-un loc cu nu stiu cine cand de fapt ai fost in alta parte cu altcineva si chestii din astea .. Intradevar unora le-a intrat in reflex sa minta iar altii o fac din placere.
vrei sa spui ca tu nici o data nu ai mintit?daca spui ca nu,nu te cred
Ma refeream la minciuni colosale cu care trebuie sa umbli apoi ca si cum ai umbla cu focul. Nu, minciuni colosale nu am zis de teama si respect mai ales!
Nebănuite sunt căile minţii celor de lângă noi… Să nu ai încredere în semeni e un păcat, dar şi prea multă încredere strică… Eu mai am obiceiul să-i mai pun la încercare, chiar dacă ştiu că unii mă consideră nesuferit pentru asta.
Bravo tie, asa faci si-o selectie buna! Eu am ajuns in stadiul in care nici nu ma mai complic sa le zic vreo ceva sau sa mai fac ceva, ii las sa se dea singuri de gol si ma indepartez lejer.
Minciuna este o ”soluție” a lașilor.
Si deja am inceput sa-i inlatur pe lasi. De fapt, sunt ok cu toata lumea doar ca ma indepartez de ..unii.
Mintim pentru ca pe moment, nu avem curajul necesar sa spunem adevaraul, sau pentru ca uneori, credem ca e cea mai buna solutie, luand in locul celuilalt decizia: „nu are suficienta putere sa auda adevarul, ii zic altadata, o fac sa ii fie mai bine”.
Cel putin asa cred eu.
Da, tu zici acolo ” pe moment ” dar acel moment trece si spui adevarul, nu? Eu nu ma refer la a nu spune ceva ce-ar putea rani pe celalalt ,eu ma refer la minciunile ce nu-si au rostul alea gen ” vaaaai nu am venit sa te vad pentru c-am avut o mare problema ” cand de fapt persoana respectiva a fost in distractii … si multe altele de genul asta.
Am învăţat să recunosc mincinoşii, din păcate. Uneori mi-ar place să nu ştiu că-s minţită, dar e mai bine pentru mine să ştiu. De mincinoşi şi de prieteni falşi mă feresc cât de mult pot… chiar dacă mă doare, fiind vorba de persoane dragi mie.
Mai bine sa stii cu ce/cine ai de`aface si sa nu mai dai crezare decat sa nu stii si sa fii mintit in continuare
Ai dreptate , ma subscriu si eu urasc chestiile astea si folosesc expresia asta cand vreai sa dau peste nas cuiva care incearca sa ma fraiereasca ..
Eu imi dau singura peste nas cu chestia asta pentru ca uneori regret c-am zis … prea multe.