Sângerările și insomniile în sarcină. De ce mi-a fost mie teamă în primul trimestru de sarcină

Sângerările și insomniile în sarcină. De ce mi-a fost mie teamă în primul trimestru de sarcină

 Fricile primului trimestru. De ce mi-a fost mie teamă în primul trimestru de sarcină

Recunosc că mi-am făcut destule scenarii de-a lungul anilor, gândindu-mă la o viitoare sarcină, cunoscându-mă, și, mai ales, cunoscându-mi corpul și starea de sănătate. Totuși, nu am avut nici o teamă legată de dureri, încă nu am. Din fericire, sunt un om care rezistă la dureri și se plânge de ele doar dacă sunt masive. Am experimentat crize crunte de ulcer, rinichi, infecții aproape de creier, etc., astfel că, frică de durere fizică nu a existat. Nu compar cu ce nu știu, s-ar putea să n-am așa rezistență cum cred DAR sunt optimistă!

În schimb, deși știu că ar putea sună absurd, exagerat, etc., mi-a fost teamă in primul trimestru de sarcină de… indiscreția și “gura lumii”. happy

În sensul că, așa cum știu ce impact au gândurile bune și vibrațiile pozitive asupra oricărui om ( ce vin din partea oricui ), știu și ce impact au cele negative, pline de ură și invidie. Nu mi le-am dorit și de aceea am evitat multe luni să “urlu” în gura mare, așa am simțit, știu că am spus asta și în articolul “Când spui că ești însărcinată“. Asta, dar și faptul că suntem de regulă discreți și nu vedeam de ce ar trebui exclusiv X sau Y din online sau offline să știe că noi așteptăm un copilaș imediat ce acest lucru s-a întâmplat. Oricum ar urma să se vadă în timp iar eu nu aveam nici o intenție să ascund acest lucru la evenimente sau să mint c-aș avea un burger în loc de bebe. laughing

Să ne înțelegem, nu am nimic împotriva celor care din pur entuziasm o spun oricui și public, imediat ce au aflat, este vorba despre noi și despre cum am simțit noi acest lucru! Ce face fiecare, ca și ceea ce facem noi, e problema fiecăruia în parte, nu trebuie judecat și contestat. Fiecare după cum simte!

Pentru primul trimestru de sarcină mi-a mai fost teamă de sângerări, deși sângerările în sarcina sunt normale, DACĂ acestea nu sunt masive, dacă nu simți dureri abdominale și alte simptome. Anunțați-va medicul imediat ce acestea apar!

Mi-a fost “teamă” de anxietate, de schimbările hormonale și eventualele explozii pe care aș putea să le am. În primul rând ca impact psihic ( pun mai mult accent pe asta) și apoi fizic. Mă așteptăm să devin irascibilă, anxioasă, să trăiesc în teamă continuă, să mă umflu instant și să-mi apară nedorita acnee…

Aveam impresia c-am să fiu butoiaș de la primele săptămâni, din cauza schimbărilor hormonale și a poftei de mâncare.

Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat!

În primele săptămâni, deși nu am avut grețuri și nu am vărsat, am avut un nod în gât care nu-mi permitea să mănânc ca înainte. Astfel că am slăbit câteva kilograme. Am revenit la normal în următoarele săptămâni iar până în săptămâna 17 luasem 1kg, și tot nu eram în “grafic”, conform doctoriței, eram o slăbănoagă. Știam totuși amandouă că va urma oricum să recuperez în următoarele luni. Nu scapă nici o gravidă de kilogramele în plus! happy

Nu am experimentat stări de anxietate, ci doar de nerăbdare. Am încercat să iau ca atare fiecare schimbare și mică durere resimțită. Am citit, am pus întrebări și privind totul ca fiind firesc, nu m-am panicat.

CITIȚI, INFORMAȚI-VĂ și PUNEȚI ÎNTREBĂRI MEDICULUI. Știu că repet! Eu mergeam mereu cu setul de întrebări și întrebarea cu, care încheiam era de fiecare dată eram mereu aceeași ” La ce trebuie să mă aștept de acum? “. Tocmai pentru a ști, pentru a nu mă panica de următoarele schimbări.

Trimestul întâi a fost neașteptat de plăcut și de calm. Corpul meu a suportat bine schimbările, am fost (și încă sunt!) incredibil de energică și fericită. NU ESTE TOTUL ROZ! Sufăr de insomnii dar faptul ca lucrez de acasă și oricând pot trage pe dreapta, mă face să nu privesc atât de grav asta.

Deci, înafară de nopțile în care mă trezeam la 3-4, și uneori nu mai adormeam ( dar asta mi se întâmpla și înainte de sarcină destul de des ), nu pot să mă plâng de nimic! Am fost norocoasă și sunt recunoscătoare pentru asta.

Totuși, asta nu înseamnă că TU, viitoare mămică, dacă experimentezi atacuri de panică, stări de anxietate, neliniște și stări de rău, ești mai puțin norocoasă! Nu. Încearcă să iei fiecare schimbare și orice lucru resimțit ca fiind normale pentru că așa sunt. NU PUNE PRESIUNE pe tine, nu îți pune zeci de întrebări ” Dar EU de ce mă simt așa și X nu??? “.

Nu fă comparații! Suntem diferite și experimentăm totul diferit.


Si-au lasat amprenta↓


This Article Has 1 Comment
  1. Anonymous says:

    cred ca as avea celeasi frici happy este frica de necunoscut si daca mai si citesti tampenii pe net se accentueaza oricat de tare si optimista ai mei, sarcina buna si in continuare. sanatate!

Leave a Reply

Your email address will not be published.